Află cât de rațional ești, verificând următoarea listă

Unele gânduri sunt mai raționale decât altele. Terapia cognitiv-comportamentală, foarte bine susținută de studiile științifice (ex.: Butler și colab, 2006, https://doi.org/10.1016/j.cpr.2005.07.003), se bazează pe detectarea gândurilor iraționale și corectarea lor,

în special prin tehnica ABC-ului cognitiv.

Cum știu dacă un gând este rațional?

​

Un gând rațional este logic, poate fi confirmat de mediul din jurul nostru și ne ajută din punct de vedere al stării emoționale. Pentru că sună abstract, să vedem un exemplu.

​

Soția întârzie acasă. Te gândești că te înșeală și asta este cel mai rău lucru care se poate întâmpla. În consecință, te simți deprimat.

Gândul "este cel mai rău lucru care se poate întâmplă" este un gând irațional. Să analizăm de ce, urmărind modelul de mai sus.

​

Este acesta un gând logic? Nu, deoarece nu pot știi cu siguranță că este cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla. Cine știe - o despărțire s-ar putea să aducă beneficii, chiar dacă nu vezi asta acum!

​

Este acesta un gând care poate fi confirmat de dovezi? Nu, deoarece nu există dovezi care să arate că acesta este cel mai rău lucru posibil. Probabil se pot întâmplă lucuri și mai rele - să treci printr-o despărțire, dar să îți pierzi și job-ul, de exemplu.

​

Este acesta un gând care ma ajută? Nu, deoarece dacă îți spui că "este cel mai rău lucru posibil", te vei simți foarte anxios sau deprimat dacă soția chiar te înșeală. În schimb, dacă îți spui că "este un lucru foarte rău, dar voi reuși să supraviețuiesc", emoțiile negative, deși intense, nu vor fi chiar atât de puternice.

​

Mai jos este o listă cu cele mai comune gânduri iraționale

​

1) Gândirea alb-negru (dihotomică)

= plasarea evenimentelor, persoanelor în două categorii, opuse 

(ex.: om bun sau rău; frumos-urât). 

Varianta rațională: plasarea lucrurilor pe un continuum

(ex.: omul are și calități și defecte, este complex)

​

2) Inferența arbitrară

(a infera = a ajunge la o concluzie care nu are neapărat suport logic, dar are o anumită probabilitate;

arbitrar = care pornește dintr-o hotărâre individuală, fără a ține cont de părerea celorlalți)

=extragerea unei concluzii specifice, în lipsa dovezilor care să o susțină

(ex.: deși am prieteni, cred că ei nu mă plac, de fapt)

Varianta rațională: bazarea pe dovezile din mediu, pe care le pot vedea cu siguranță

3) Abstracțiunea selectivă

(abstracție = a reține doar unele dintre caracteristicile unui eveniment)

=centrarea pe un detaliu scos din context, ignorând celelalte aspecte relevante ale situației

(ex.: în timp ce vorbeai în fața unui public, o persoană a căscat. Deși restul erau atenți la tine, te poți gândi doar la persoana care părea plictisită)

Varianta rațională: a vedea situația în ansamblu, fără a selecta doar anumite aspecte

4) Minimizarea și maximizarea

=evaluarea eronată a importanței problemei

(ex.: credința că este un lucru catastrofal să iei o notă mică la examen)

Varianta rațională: deși unele lucruri sunt foarte rele, nu trebuie să le oferim proporții exagerate

5) Suprageneralizarea

=a generaliza (a extrage reguli, concluzii), bazat pe evenimente izolate și a folosi această generalizare în multe situații

(ex.: toți bărbații înșeală, toate femeile vor bani)

Varianta rațională: conștientizarea faptului că lumea este complexă și plină de nuanțe

​

6) Gândirea emoțională

=credința că ceva este adevărat “pentru că așa simți”, ignorând dovezile

(ex.: “Simt că toată lumea mă urăște, deci așa este!”)

Varianta rațională: înțelegerea faptului că deși intuiția este o unealtă foarte utilă și puternică, 

trebuie să ne uităm și la dovezile concrete, din mediu

7) Personalizarea

=a crede că evenimentele externe sunt asociate cu propria persoană

(ex.: “Copilul meu este nefericit din cauza mea”)

Varianta rațională: realizarea faptului că evenimentele au multe cauze și fațete

8) Vederea “în tunel”

=notarea aspectelor doar negative/pozitive

(ex.: “Totul este rău, nu există nimic bun în jur”)

Varianta rațională: abilitatea de a vedea lucrurile din mai multe perspective

9) Etichetarea

=atașarea unei etichete globale (vezi suprageneralizarea) asupra persoanelor/sinelui, fără a ține cont de dovezi contrare

(ex.: “Sunt un eșec”).

Varianta rațională: considerarea aspectelor pozitive și negative în egală măsură, viziunea echilibrată